Menu
Acest material, destinat în principal profesioniștilor din domeniul sănătății, prezintă un rezumat al dovezilor științifice și recomandărilor legate de țigările electronice și produsele cu tutun încălzit, inclusiv informații specifice utilizării lor în timpul sarcinii și de către tineri.
Tot mai mulți fumători utilizează țigări electronice (EC, electronic cigarettes) și produse cu tutun încălzit (HTP, heated tobacco products). Pe lângă aceștia, utilizarea lor crește printre minori sau tineri nefumători.
Percepțiile și cunoștințele despre EC si HTP, atât în rândul populației generale, cât și în rândul personalului medical au o mare varietate și includ informații incorecte și chiar mituri. Nu există un consens clar nici în lumea științifică legat de riscurile, beneficiile și efectele utilizării acestor produse asupra consumului de tutun și asupra sănătății.
ENDS (electronic nicotine delivery systems=sisteme electronice de livrare a nicotinei), numite și țigări electronice (EC=electronic cigarettes) sau vape-uri, sunt dispozitive cu baterii care folosesc lichide aromate cu sau fără conținut de nicotină, pe care le încălzesc și le vaporizează pentru a fi inhalate de către fumător.
EC există pe piață în Statele Unite și Europa din 2006, însă, în multe țări, reglementările pentru ele au întârziat să apară.
O țigară electronică este formată din:
Utilizatorul activează atomizorul prin inhalare sau prin apăsarea unui buton.
Sursa imaginii: James Gathany și Lauren Bishop, CDC.
Generația I: dispozitive de unică folosință care imită aspectul țigării tradiționale.
Generația II: mai mari, tip stilou sau tip rezervor, cu baterii reîncărcabile și cartuș preumplut sau nu, ce poate fi înlocuit sau reumplut.
Generația III: asemănătoare cu dispozitivele de generația a II-a, însă permit reglarea intensității și folosirea de lichide personalizate, astfel că pot ajunge la concentrații sau temperaturi mult mai mari.
Generația IV: dispozitive ”pod-mod”, sunt reîncărcabile și au cartușe înlocuibile care conțin nicotină și arome (ex JUUL, care seamănă cu un stick de memorie USB).
Mai multe detalii și imagini în publicația CDC: E-Cigarette, or Vaping, Products Visual Dictionary
Sursa imaginii: adaptat după publicația CDC: E-Cigarette, or Vaping, Products Visual Dictionary
Majoritatea lichidelor din țigările electronice conțin:
Solvenți (propilen glicolul (PG), glicerina): deși PG și glicerina sunt utilizați de rutină în alimente și produse farmaceutice, cercetările au arătat că PG-ul poate produce iritații dermice și respiratorii. Prin încălzire sau prin contact cu metalele folosite în bobinele EC, formează cantități mici, dar detectabile, de substanțe toxice precum acetona, acetaldehida, formaldehida, acroleina (carcinogen cunoscut). Se pare că puterea dispozitivului și suprafața bobinei sunt corelate cu cantitatea de toxice (inclusiv metale) emise.
Nicotina: în cantități de 3–36 mg/mL. Țigările electronice de generație III și IV folosesc săruri de nicotină, adică nicotină bazică liberă combinată cu un acid, ceea ce reduce senzația de asprime (aceste lichide putând atinge concentrații de 50 mg/ml) și totodată crește biodisponibilitatea nicotinei.
Aromele: în 2014, erau disponibile online peste 7.000 de arome unice de lichide electronice. Chiar dacă substanțele îndeplinesc condiții de siguranță pentru ingestie, efectele lor atunci când sunt inhalate pot fi dăunătoare. În unele mostre, studiile au detectat compuși aromatici comuni în concentrații mai mari decât cele necesare pentru a provoca toxicitate celulară (ceea ce a dus la interzicerea câtorva substanțe).
Metale: plumbul, cromul, nichelul, manganul și nichelul sunt prezente în concentrații mai mari în lichidele și aerosolii de țigări electronice (eliberați la contactul lichidiului cu componenta metalică încălzită) decât în țigările obișnuite. Expunerea prelungită la metale grele poate duce la afecțiuni respiratorii (crom și nichel), probleme neurologice și de dezvoltare (plumb, mangan), cancer pulmonar și toxicitate renală (cadmiu).
Vitamina E: uleioasă sub formă de acetat, folosită ca solvent și agent de îngroșare mai ales în lichidele care conțin derivați de cannabis. Acetatul de vitamina E a fost implicat într-o serie de cazuri raportate de leziuni pulmonare asociate cu folosirea țigărilor electronice (vezi și EVALI). De asemenea, descompunerea termică a vitaminei E produce gaze toxice și substanțe carcinogene, inclusiv benzen și diverse alchene.
E-Cigarette Toxicology – PMC
E-Cigarettes and Associated Health Risks: An Update on Cancer Potential – PMC
EC sunt considerate mai puțin periculoase decât țigările tradiționale deoarece nu conțin tutun, iar în condiții obișuite de utilizare expun utiilzatorii la mai puține substanțe toxice relativ la țigările clasice și produsele cu tutun incâlzit.
Vaparea (cu sau fără nicotină) poate ajuta la gestionarea sevrajului de nicotină și la renunțarea treptată la fumat, cu eficiență mai mare decât plasturii sau guma cu nicotină. Această strategie este recomandată în Regatul Unit (unde EC sunt strict și uniform reglementate) și luată în considerare de către ghidurile din SUA însă numai dacă sunt folosite în loc de (și nu în paralel cu) orice produse cu tutun, și numai în afara sarcinii.
Electronic Cigarettes (CDC)
Using e-cigarettes to stop smoking – NHS
Efectele pe termen lung ale utilizării țigărilor electronice sunt încă în curs de studiu. Există dovezi care sugerează că ele ar putea crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și respiratorii.
Poartă de intrare către dependență (efect ”gateway”): Majoritatea EC conțin nicotină, care provoacă dependență și poate duce la utilizarea produselor din tutun în rândul unor persoane care altfel nu ar utiliza tutun, alături de dependența psihologică dată de gestul de a fuma. Acest lucru este deosebit de dăunător în rândul adolescenților, aflați la vârsta la care nicotina afectează dezvoltarea creierului.
Dificultatea obținerii dovezilor științifice: Multe necunoscute privind efectele EC sunt greu de cercetat din cauza lipsei unei uniformități a produselor pe piață, atât în ceea ce privește substanțele conținute în lichide, cât și varietatea de dispozitive. Din cauza schimbărilor rapide pe piața acestor produse, riscurile pentru sănătate sunt greu de cuantificat.
Siguranța consumatorului: Multitudinea de opțiuni de lichide pentru aerosolizare, cu conținut de substanțe mai mult sau mai puțin cunoscute și reglementate, face dificil consumul de EC în siguranță.
Femeile însărcinate și tinerii, categorii cu risc special: Conținutul de nicotină (constituent în majoritatea lichidelor) reprezintă un pericol îndeosebi pentru sănătatea femeilor însărcinate și a bebelușilor, precum și pentru a adolescenților și tinerilor.
Aerosolizarea pasivă: Percepția EC ca fiind mai sigure decât fumatul tradițional și lipsa interzicerii lor în anumite spații publice duce la o expunere pasivă mai mare, astfel cei din jurul fumătorilor de EC inhalează nicotină, benzen și alte substanțe cu potențial dăunător.
E-Cigarettes and Associated Health Risks: An Update on Cancer Potential – PMC
What Do We Know About E-cigarettes? | American Cancer Society
Health Risks of E-cigarettes
Electronic Nicotine Delivery System: End to Smoking or Just a New Fancy Cigarette – PMC
Există o certitudine ridicată că utilizarea e-țigărilor cu nicotină crește ratele de renunțare comparativ cu terapia de substituție a nicotinei (pe baza a 7 studii cu 2544 participanți). Aceasta se traduce printr-un număr suplimentar de 2-4 persoane care renunță la fiecare 100 (8-10 din 100 de persoane care folosesc EC, față de 6 din 100 în grupul celor care folosesc substituția nicotinică (gumă, plasturi etc) și 4 din 100 între cei fără sprijin). Dovezile că rata evenimentelor adverse este similară între grupuri sunt de certitudine moderată, iar concluziile privind evenimentele adverse severe nu au putut fi formulate din cauza lipsei puterii statistice.
Efectele nedorite cele mai frecvente la folosirea EC cu nicotină au fost iritații ale gâtului sau a gurii, dureri de cap, tuse și greață. Acestea păreau similare cu cele ale terapiei de substituție nicotinică și au avut tendința de a se diminua odată cu utilizarea continuă a EC.
Datele de mai sus provin din cel mai recent review Cochrane, din ianuarie 2024 (o metaanaliză a 88 de studii finalizate, cu un total de 27 235 de participanți, dintre care 47 au fost studii clinice randomizate). Majoritatea studiilor publicate au recrutat participanți din SUA, Regatul Unit și Italia.
Electronic cigarettes for smoking cessation – Lindson, N – 2024 | Cochrane Library
Produsele de tutun încălzit (heated tobacco products, HTP-uri) produc un vapor infuzat cu nicotină prin încălzirea (până la 350 °C) tutunului în loc de ardere (600 °C). Ele folosesc țigări special concepute (stick-uri) din tutun reconstituit și diverși aditivi, mai scurte decât țigările obișnuite. Dispozitivul de încălzire are o baterie reîncărcabilă, iar utilizatorul trage din stick la intervale regulate pentru a inhala vaporii de tutun.
Produsele cu tutun încălzit disponibile actual pe piață în România sunt IQOS (produs al Philip Morris International) și glo (produs al British American Tobacco).
Sursa imaginii: adaptare după https://www.fda.gov/media/110377/download
Conținut de nicotină: Per stick, este mai mic decât într-o țigară. Nivelurile de nicotină măsurate în aerosolii de HTP au fost de 0,5–1,50 mg per stick față de 0,7–2,1 mg pentru o țigară. În consecință, nivelurile de TSNA (tobacco-specific nitrozamines=nitrozamine specifice tutunului) în aerosolii HTP sunt raportate ca fiind de 7 până la 17 ori mai mici decât în fumul de țigară.
Monoxid de carbon (CO) și gudron: Nivelurile de CO în aerosolul HTP sunt de 40–60 de ori mai mici decât în fumul de țigară, în timp ce conținutul de gudron este mai mic, deși unele rapoarte sugerează valori comparabile.
Propilen glicol și glicerina: conținute și în lichidele țigărilor electronice, au fost identificate și în aerosolii HTP.
Alte toxice: În general, conținutul de substanțe chimice toxice din aerosolul HTP pare să fie mai scăzut decât în fumul de țigară (lucru valabil pentru speciile reactive de oxigen, compușii organici volatili). Totuși, concentrațiile a peste 20 de constituenți dăunători și potențial dăunători au fost raportate ca fiind mai mari în aerosolul HTP decât în fumul de țigară. Mai mult, există în aerosolii HTP și compuși toxici care nu sunt detectați în fumul de țigară.
Efectele asupra sănătății depind în mare măsură, pe lângă conținutul obiectiv al produselor, de volumul pufurilor, durata inhalărilor și intervalul dintre acestea.
Heated Tobacco Products: Insights into Composition and Toxicity – PMC
Riscul atribuit strict consumului de HTP nu poate fi încă apreciat fiindcă nu s-au făcut studii pe termen lung asupra consumatorilor de HTP care să fi fost anterior nefumători, ci asupra celor care au trecut de la țigări tradiționale la HTP.
Există însă date (din 2023) dintr-o analiză a 40 de studii clinice asupra biomarkerilor cu rol carcinogen cunoscut în cancerul pulmonar. La persoanele care consumă tutun încălzit au fost identificați 16 asemenea biomarkeri – fie ai expunerii la tutun (7 markeri), fie ai riscului de cancer pulmonar (9 markeri), în legătură direct proporțională cu cantitatea fumatului. Dintre cei 16 biomarkeri, 3 biomarkeri ai expunerii au scăzut la trecerea de la țigări obișnuite la tutun încălzit, însă ceilalți 13 fie nu s-au îmbunătățit, fie s-au înrăutățit, sau rezultatele din literatură au fost discordante.
Studiile care au comparat efectele aerosolilor EC și HTP cu ale fumului de țigară au concluzionat că aerosolii primelor două au indus un micromediu pulmonar inflamator în mod similar cu fumul de țigară, prin creșterea nivelurilor de neutrofile și de citokine proinflamatorii și scăderea activității antioxidante a plamânilor. Aceste mecanisme stau la baza dezvoltării mai multor boli pulmonare, cum ar fi fibroza, astmul sau bronșita cronică.
Așadar, toate tipurile de aerosoli au indus leziuni ale endoteliului pulmonar și au crescut rigiditatea vasculară arterială (lucru care duce la boli cardiovasculare), însă efectele au fost mai semnificative pentru țigările obișnuite și HTP.
Do alternative tobacco products induce less adverse respiratory risk than cigarettes?
Lung Damage Caused by Heated Tobacco Products and Electronic Nicotine Delivery Systems: A Systematic Review
Impact of Heated Tobacco Products, E-Cigarettes, and Cigarettes on Inflammation and Endothelial Dysfunction
Un review sistematic al literaturii până în decembrie 2020 a inclus studii care au raportat biomarkeri urinari cantitativi de expunere la HTP (11 din 30 au îndeplinit criteriile de includere) și i-a corelat cu baze de date cunoscute pentru a stabili asocierile cu cancerul de vezică urinară.
Au fost identificați în urina consumatorilor HTP 29 de biomarkeri metaboliți ai 21 de compuși, dintre care 14 sunt carcinogeni, iar 10 dintre aceștia sunt corelați cu apariția cancerului de vezică urinară. Nivelurile lor par a fi mai mici decât în cazul utilizatorilor de țigări obișnuite, dar avand în vedere expunerea cronică a uroteliului, studii pe termen lung sunt necesare pentru a cuantifica riscul de cancer de vezică urinară asociat utilizării HTP.
Cele mai multe date disponibile despre compoziția și efectele expunerii la aerosolii HTP sunt generate de industria tutunului.
Puține studii independente au raportat efecte fiziopatologice pe termen scurt ale utilizării HTP în principal privind sistemele pulmonar și cardiovascular.
În plus, nu există date despre toxicitatea pe termen lung, astfel că afirmațiile industriei tutunului despre riscul redus comparativ cu țigările tradiționale nu sunt susținute.
Studiile dovedesc că HTP și emisiile lor conțin multe dintre aceleași ingrediente nocive ca și țigările obișnuite (în general, în cantități mai mici), dar și alte ingrediente nocive care nu sunt prezente în țigările obișnuite. De asemenea, datele populaționale spun că cei mai mulți adulți care folosesc produse de tutun încălzit nu au renunțat la fumat.
Așadar, e nevoie de cercetări suplimentare pe termen lung pentru a determina dacă fumătorii adulți de țigări care trec complet la produsele de tutun încălzit ar putea reduce riscurile de boli legate de tutun.
Ceea ce se cunoaște cu certitudine este că HTP au riscuri considerabile pentru sănătate în ceea ce privește afectarea pulmonară, cardiovasculară, susceptibilitatea la infecții și potențialul carcinogenetic.
Exposure to Heated Tobacco Products and Adverse Health Effects, a Systematic Review
În SUA, conform reglementărilor FDA (Food and Drug Administration), producătorul trebuie să demonstreze o reducere a riscului sau un beneficiu relativ pentru sănătate bazat pe modul în care consumatorii ar folosi efectiv produsul și nu doar pe baza ingredientelor acestuia. Inițial în SUA, produsul de tutun încălzit IQOS a primit o asemenea aprobare de potențial de risc redus (în ceea ce privește expunerea la substanțe nocive, nu consecințele asupra sănătății) pe baza studiilor producătorilor care ”au arătat că trecerea completă de la țigările convenționale la sistemul IQOS reduce semnificativ expunerea corpului la substanțe chimice nocive sau potențial nocive.” Această autorizare nu înseamnă că utilizarea IQOS reduce riscul de boală, că produsele sunt susținute sau aprobate de FDA sau că FDA ar considera produsele sigure pentru consumatori. Ulterior, FDA a interzis comercializarea IQOS pe piața din SUA.
FDA Regulation of Tobacco Products: Modified Risk Tobacco Products
Cea mai recentă metaanaliză a trialurilor clinice care au studiat siguranța tutunului încălzit datează din ianuarie 2022 și atrage atenția că toate cele 13 studii analizate au fost finanțate de companii producătoare de tutun, iar niciunul nu a avut ca scop demonstrarea eficacității tutunului încălzit în renunțarea la fumat.
În studiile analizate nu au existat suficiente dovezi pentru a diferenția riscurile pentru sănătate ale fumătorilor care au trecut la tutun încălzit versus ale celor care au continuat să fumeze țigări (6 studii cu 1713 participanți, mediana timpului de urmărire numai 13 săptămâni).
Date de calitate moderată din studiile analizate au raportat concentrații mai mici de NNAL (un compus nitrozaminic metabolit al tutunului, cu rol de biomarker carcinogen) și COHb (carboxihemoglobina) la participanții care utilizează tutun încălzit față de cei care fumează țigări.
Există multe persoane care, nereușind să renunțe complet la fumat în perioada sarcinii, se orientează către produse alternative marketate ca fiind cu potențial de risc redus, cum ar fi HTP sau EC.
Datele sunt insuficiente privind siguranța acestor dispozitive și eficacitatea lor pentru renunțarea la fumat în timpul sarcinii.
Un studiu de cohortă a raportat că utilizatorii de EC au avut rate mai mari de renunțare la fumat în ultima parte a sarcinii în comparație cu mamele care au încercat terapia de substituție nicotinică (51% vs 19%), dar numai pentru mamele care utilizau EC înaintea sarcinii și nu pentru cele care au început să le folosească în primul trimestru.
În ciuda faptului că multe efecte asupra sănătății nu au fost studiate, mulți consideră EC (dar nu și HTP) mai sigure decât produsele tradiționale din tutun în contextul sarcinii, iar în Regatul Unit, de exemplu, ele pot fi recomandate gravidelor care nu reușesc prin niciun alt mijloc să renunțe la fumatul de țigări obișnuite.
În Regatul Unit, un studiu clinic randomizat (cu peste 1100 de gravide) a evaluat ratele de renunțare la femeile care au folosit EC față de cele care su folosit substituție nicotinică. Ca rezultat principal, 6,8% din grupul utilizatoarelor de EC au renunțat la fumat, față de 3,3% în celălalt grup (toate participantele au beneficiat de consiliere telefonică). În ceea ce privește siguranța intervenției, intre grupuri a diferit doar incidențea greutății mici la naștere (<2500 g), mai mare în grupul utilizator de EC (14,8% vs 9,6%).
Este nevoie de mai multe date privind siguranța pentru mamă și făt a acestor dispozitive, întrucât lichidele țigărilor electronice conțin compuși cu potențial toxic sau carcinogenetic cunoscut, precum și metale toxice ce pot fi exteriorizate de la nivelul bateriilor dispozitivelor prin încălzire (crom, nichel, plumb, mangan și zinc).
Cigarette Smoking Abstinence Among Pregnant Individuals Using E-Cigarettes or Nicotine Replacement Therapy
Electronic cigarettes versus nicotine patches for smoking cessation in pregnancy: a randomized controlled trial
Unul dintre puținele studii (retrospective) care compară rezulatele la naștere pentru mamele fumătoare versus cele consumatoare de HTP sau de EC a inclus 642 de paciente ale Spitalului San Marco (270 nefumătoare, 114 consumatoare de EC, 130 de HTP și 120 fumătoare de țigări obișnuite).
Conform evaluărilor biochimice, ecografice și neonatale, nou-născuții mamelor fumătoare de țigări obișnuite s-au confruntat cel mai mult cu restricție de creștere fetală și un scor Apgar mai mic.
Fumătoarele de țigări obișnuite și EC au experimentat mai frecvent riscul de naștere prematură, avorturi spontane, hipertensiune și rate mai mari de cezariene. Cele mai multe nașteri premature au fost înregistrate la fumătoare și mamele consumatoare de HTP, care au avut totodată rate de conștientizare a riscurilor mai scăzute.
În mod evident, problemele de sănătate induse de fumat au fost mai prevalente în grupul mamelor fumătoare de țigări tradiționale, însă au fost diferențe semnificative în afectarea materno-fetală la mamele consumatoare de HTP față de nefumătoare.
Aceste produse se supun legii 201/2016, cu modificările ei ulterioare. Pentru țigările electronice și lichidele de reumplere, Art. 20 al legii 201/2016 reglementează:
Documentația necesară: Producătorul trebuie să includă lista și cantitățile ingredientelor conținute în produs și emisiile rezultate, date toxicologice despre efectele asupra sănătății la încălzire și inhalare, inclusiv privind dozele de nicotină.
Conținut: Conținutul de nicotină al țigărilor electronice și al recipientelor de reumplere nu trebuie să depășească 2 mg pe unitate, iar concentrația lichidelor pentru țigările electronice nu trebuie să depășească 20 mg/mL. Volumul unui recipient de reumplere e limitat la 10 mL, cel al rezervorului de cartușe de unică folosință, la 2 mL. Utilizarea aromelor în țigările electronice nu e restricționată.
Utilizare în locuri publice: Din martie 2024 (Legea 64/2024), asemeni țigărilor obișnuite, utilizarea țigărilor electronice e interzisă în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.
Publicitate: Sunt interzise anumite forme de publicitate pentru EC, inclusiv, dar fără a se limita la publicații tipărite, radio, teatre și panouri publicitare.
Afișarea și vânzarea: Afișarea produselor la punctul de vânzare este permisă, însă vânzările transfrontaliere către utilizatori din România sunt interzise.
Ordonanța de urgență 23/20.07.2023, intrată în vigoare din octombrie 2023, aduce câteva completări referitoare la tutunul încălzit, ca răspuns la solicitările Comisiei Europene. Această completare:
Scopul final al OUG 23 este de a implementa la nivel național restricțiile deja adoptate la nivelul UE prin Directiva 2022/2100 din 29 iunie 2022 a Parlamentului European și a Consiliului, care retrage anumite excepții permise HTP-urilor.
Legea nr. 64/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun, publicată în 28 martie 2024, în vigoare de la 31 martie 2024:
La momentul actual, nu se cunoaște prevalența fumatului (tradițional sau folosind dispozitive electronice) în rândul adolescenților și al adulților tineri din România.
În ceea ce privește prevalența fumatului în populația generală, datele raportate în ultimii ani diverg semnificativ. Există un studiu reprezentativ la nivel național care face parte din Global Adult Tobacco Survey (GATS) și care raportează că, în 2018, 30.7% dintre români fumau zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic, iar 27.4% fumau zilnic. Spre surprinderea noastră, datele din în raportările OECD din 2023 (culese în 2019), indică o prevalență a fumatului zlinic de numai 18.9% (studiul European EHIS, OECD/European Union).
Conform datelor preliminare din campania Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) – INSP – Fii inspirat, nu te apuca de fumat!, peste 50% dintre elevii de liceu au fumat țigări electronice sau produse de tutun încălzit în ultimele 30 de zile, în perioada octombrie-decembrie 2022.
Chirilă et. al. au realizat un studiu calitativ pentru a investiga efectele publicității produselor cu tutun încălzit (permisă prin diverse materiale vizuale sau în persoană în spații publice, inclusiv la evenimente sociale, sau prin publicitate plătită online).
Autorii acestui studiu, Romanian young adult perceptions on using heated tobacco products following exposure to direct marketing methods – PMC, concluzionează că tinerii adulți nu înțeleg influența marketingului asupra deciziei lor de a experimenta fumatul, și, deși sunt conștienți de strategiile de promovare ale industriei, sunt ambivalenți cu prvire la efectele potențial mai puțin dăunătoare ale HTP-urilor. Tinerii adulți din România conferă importanță laturii sociale a fumatului și asociază HTP-urilor calități pozitive (eleganță, atractivitate din punct de vedere tehnic și al percepției sociale, ideale pentru utilizare în interior) și consideră promoțiile și eșantioanele gratuite foarte atractive. Notabil este și că toți participanții în studiu fuseseră abordați de promotori sau recunoscuseră influencerii de pe rețelele de socializare.
Autorii atrag atenția că sunt necesare mai multe măsuri politice și de sănătate publică pentru o strategie de de-marketare a tutunului.
În plus, investigația din 2020 a grupului de jurnaliști independenți Rise Project (Minciuni încălzite • Rise Project) oferă o viziune integrată asupra efectelor promovării agresive a produselor IQOS mai ales în rândul tinerilor din România.
Material elaborat în cadrul proiectului Împreună Fără Fum, susținut de National Institutes of Health SUA, prin grantul nr R33 HD103039. Autori: Dr. Teodora Frățilă, Lect. Dr. Oana Blaga, Prof. Dr. Cristian Meghea. Actualizat: mai 2024.
